Eu cand vreau sa fluier, fluier (2010)

George Pistereanu/Ada Condeescu/Mihai Constantin/Clara Voda– dir. Florin Serban

Aseara a apaut pe net si varianta DVDRip. In consecinta, toata lumea s-a ingramadit pe el, multi l-au vazut imediat (in afara de aia care stau prost cu rabdarea si au dat banii la vreun multiplex p-undeva) si putini l-au inteles. Printre astia putinii, cu mandrie ma numar si eu. Deci sa nebunesc daca am inteles ce i-a facut pe aia sa-i dea “Ursul de Argint“. Dupa parerea mea, romanii (asa zisul “noul val”) ar trebui sa faca mai multe filme pentru public si mai putine filme pt critici. Dar asta e o alta problema pe care n-am chef sa o dezbat aici. Ziceam ca filmul nu m-a impresionat deloc, si cine l-a vazut poate ma intelege si pa mine. E filmat aiurea, cu camera din mana si lumina naturala, ceea ce da impresia de ieftineala si film de amatori (documentar in cel mai bun caz). Coloana sonora lipseste cu desavarsire, cu exceptia a doua piese cu Azur, si alea puse la un casetofon contemporan cu melodiile. Subiectul, nu impresioneaza pt ca nu e nici original nici spectaculos in vreun fel. E atat de banal incat ar fi putut fi cu usurinta inspirat dintr-un caz real, cu toate ca nu este. Despre viata in parnaie s-au tot fcaut filme, si unul cu adevarat rupere (si mai e si inspirat din fapte petrecute pe bune) e asta de mai jos “Celda 211″. Deci, prin comparatie , cum plm spaniolii sunt in stare sa faca un film despre subiectul asta pe intelesul tuturor dar totodata si de arta (cu o tona de premii la activ)? Cum frate, ca despre puscarie e vorba in ambele. Anyway, filmul e greoi, pe alocuri plictisitor si cu taceri lungi ( de zici ca un personaj cu cat tace mai mult, cu atat e mai complex, sanchi) . Un film care clar nu e pentru toti, si asta NU in sensul bun al expresiei. In concluzie, vedeti-l, dar pe propria raspundere. Nimeni n-o sa va dea banii (sau timpul ) inapoi !

PS: Nu pun trailerul, pt ca in film sunt trei faze mai de doamne-ajutam si alea toate sunt in trailer :)))))